top of page

Uḷḷadu Nāṟpadu
-40 de versete despre ceea ce este -
 

Când Muruganar s-a rugat, „Pentru a fi izbăviți, dezvăluie-ne natura realității și calea prin care putem ajunge la ea”, nobilul Ramana, fiind liber de amăgirea acestei lumi ireale, a compus bucuros și fără echivoc Uḷḷadu Nāṟpadu.

Versetul 1 maṅgalam

uḷḷadala duḷḷavuṇar vuḷḷadō vuḷḷaporu
ḷuḷḷalaṟa vuḷḷattē yuḷḷadā — luḷḷameṉu
muḷḷaporu ḷuḷḷaleva ṉuḷḷattē yuḷḷapaḍi
yuḷḷadē yuḷḷa luṇar.

Despărțirea cuvintelor :

uḷḷadu aladu uḷḷa-v-uṇarvu uḷḷadō? uḷḷa-poruḷ uḷḷal-aṟa uḷḷattē uḷḷadāl, uḷḷam eṉum uḷḷa-poruḷ uḷḷal evaṉ? uḷḷattē uḷḷapaḍi uḷḷadē uḷḷal. uṇar.

Traducere :

Dacă ceea ce este nu ar fi, ar putea exista conștiința a ceea ce este? Cum esența a ceea ce este există în inimă fără vreun gând, cum să contemplăm acea esență, al cărei nume este „inimă”? Numai a fi în inimă așa cum este ea înseamnă a contempla. Cunoașteți.

Parafrazare :

Dacă uḷḷadu [ceea ce este, ceea ce există] nu ar fi, ar putea exista [oare] uḷḷa-v-uṇarvu [conștiința a ceea ce este, conștiința care este sau adevărata conștiință]?  [Alternativ: 1) Este uḷḷa-v-uṇarvu altceva decât uḷḷadu? 2) Există vreo conștiință în afară de uḷḷadu care să cunoască ceea ce este?]. Cum uḷḷa-poruḷ [esența a ceea ce este, esența existentă, realitatea] există în inimă fără vreun gând, cum să contemplăm [să medităm sau să investigăm] uḷḷa-poruḷ, al cărei nume este „uḷḷam” [inimă]? Numai a fi în inimă așa cum este ea [cu adevărat, adică pură conștiință de sine lipsită de gând] înseamnă a [o] contempla. Cunoașteți [fiți conștienți] [de ea așa cum este cu adevărat].

Versetul 2 maṅgalam

maraṇabhaya mikkuḷavam makkaḷara ṇāha
maraṇabhava millā mahēśaṉ — caraṇamē
sārvartañ cārvoḍutāñ cāvuṯṟār sāveṇṇañ
cārvarō sāvā davar.

Despărțirea cuvintelor :

maraṇa-bhayam mikku uḷa am makkaḷ araṇ-āha maraṇa-bhavam-illā mahēśaṉ caraṇamē sārvar. tam sārvu oḍu tām sāvu uṯṟār. sāvu eṇṇam sārvarō sāvādavar?

Traducere :

Cei cu inima pură și care suferă de o frică intensă de moarte se vor refugia la picioarele Domnului fără de moarte sau naștere, ca într-o fortăreață. Prin refugiul lor, ei sunt supuși morții. Vor mai avea de-a face cei nemuritori cu gândul morții?

Parafrazare :

Cei cu inima pură și care suferă de o frică intensă de moarte se vor refugia la picioarele lui mahēśaṉ [Marele Domn, Domnul Śiva sau Dumnezeu], [cel] fără de moarte sau naștere, [depinzând de el] ca [de] o fortăreață. Prin refugiul lor, ei sunt supuși morții [egoului]. Vor mai avea [vreodată] de-a face cei [care devin astfel] nemuritori cu gândul morții?

Versetul 1

nāmulahaṅ kāṇḍalā ṉāṉāvāñ cattiyuḷa
vōrmudalai yoppa lorutalaiyē — nāmavuruc
cittiramum pārppāṉuñ cērpaḍamu māroḷiyu
mattaṉaiyun tāṉā mavaṉ.

Despărțirea cuvintelor :

nām ulaham kāṇḍalāl, nāṉā ām śatti uḷa ōr mudalai oppal orutalaiyē. nāma uru cittiramum, pārppāṉum, sērpaḍamum, ār oḷiyum — attaṉaiyum tāṉ ām avaṉ.

Traducere :

Deoarece vedem lumea, a admite o unică sursă care are o putere ce devine multiplicitate este cu siguranță cea mai bună variantă. Imaginea numelor si formelor, cel care o vede, ecranul și lumina care o străbate – toate acestea sunt el, care este sine însuși.

Parafrazare :

Deoarece [noi ca ego] vedem lumea, a admite o unică mudal [origine, sursă, bază, realitate fundamentală] care are o putere ce devine multiplicitate [anume ego, cel care percepe, și mulțimea fenomenelor care constituie lumile pe care le percepem] este cu siguranță cea mai bună variantă. Imaginea numelor și formelor [lumea și toate celelalte fenomene care apar în minte], cel care o vede [ego], ecranul [mintea ca fundalul pe care apare imaginea] și lumina care o străbate [mintea ca lumina reflectată a conștiinței, care iluminează imaginea] – toate acestea sunt el [originea, sursa], care este sine însuși [adevărata natură a sine însuși]. 

Versetul 2

mummudalai yemmatamu muṟkoḷḷu mōrmudalē
mummudalāy niṟkumeṉḏṟu mummudalu — mummudalē
yeṉṉalahaṅ kāra mirukkumaṭṭē yāṉkeṭṭut
taṉṉilaiyi ṉiṯṟa ṯalai.

Despărțirea cuvintelor :

mum mudalai e-m-matamum muṉ koḷḷum. ‘ōr mudalē mum mudalāy niṟkum’, ‘eṉḏṟum mum mudalum mum mudalē’ eṉṉal ahaṅkāram irukkum maṭṭē. yāṉ keṭṭu, taṉ nilaiyil niṯṟal talai.

Traducere :

Fiecare religie admite trei principii fundamentale. Disputa „există numai unul singur care apare ca trei principii fundamentale” sau „cele trei principii fundamentale rămân întotdeauna trei” are loc numai atâta timp cât există ego. „Eu” pierind, a rămâne în propria stare este cel mai bine.

Parafrazare :

Fiecare religie admite trei principii fundamentale [sufletul, lumea și Dumnezeu]. Disputa cum că există numai unul singur care apare ca [fiind aceste] trei principii fundamentale sau că cele trei principii fundamentale rămân întotdeauna trei poate avea loc numai atâta timp cât există ego. „Eu” [ego] pierind, a rămâne [astfel] în propria stare [a sine însuși] este cel mai bine.

 

Versetul 3

ulahumeypoyt tōṯṟa mulahaṟivā maṉḏṟeṉ
ḏṟulahusukha maṉḏṟeṉ ḏṟuraitte — ṉulahuviṭṭut
taṉṉaiyōrn doṉḏṟiraṇḍu tāṉaṯṟu nāṉaṯṟa
vannilaiyel lārkkumop pām.

Despărțirea cuvintelor :

‘ulahu mey’, ‘poy tōṯṟam’, ‘ulahu aṟivu ām’, ‘aṉḏṟu’ eṉḏṟu, ‘ulahu sukham’, ‘aṉḏṟu’ eṉḏṟu uraittu eṉ? ulahu viṭṭu, taṉṉai ōrndu, oṉḏṟu iraṇḍu tāṉ aṯṟu, ‘nāṉ’ aṯṟa a-n-nilai ellārkkum oppu ām.

Traducere :

Ce rost are a dezbate: „Lumea este reală”, „O falsă aparență”, „Lumea este conștientă”, „Nu, nu este”, „Lumea este fericire”, „Ba nu este”? Lăsând lumea și investigând pe sine însuși, punând capăt la „unu” și „doi”, starea în care „eu” a pierit le este plăcută tuturor.

Parafrazare :

Ce rost are a dezbate: „Lumea este reală”, „[Nu, este] o falsă aparență”, „Lumea este conștientă”, „Nu, nu este”, „Lumea este fericire”, „Ba nu este”? Lăsând [deoparte] [gândurile ce privesc] lumea și investigând [sau cunoscând] pe sine însuși,  punând capăt [astfel] [tuturor discuțiilor referitoare] la „unu” și „doi” [non-dualitate și dualitate],  starea în care [astfel] „eu” a murit le este plăcută tuturor.

Versetul 4

uruvandā ṉāyi ṉulahupara maṯṟā
muruvandā ṉaṉḏṟē luvaṯṟi — ṉuruvattaik
kaṇṇuṟudal yāvaṉevaṉ kaṇṇalāṯ kāṭciyuṇḍō
kaṇṇadutā ṉantamilāk kaṇ.

Despărțirea cuvintelor :

uruvam tāṉ āyiṉ, ulahu param aṯṟu ām; uruvam tāṉ aṉḏṟēl, uvaṯṟiṉ uruvattai kaṇ uṟudal yāvaṉ? evaṉ? kaṇ alāl kāṭci uṇḍō? kaṇ adu tāṉ antam-ilā kaṇ.

Traducere :

Dacă sine însuși este o formă, asemenea vor fi lumea și Dumnezeu; dacă sine însuși nu este o formă, de către cine pot fi văzute formele lor? Cum? Poate ceea ce este văzut să fie diferit de ochi? Ochiul este sine însuși, ochiul infinit.

Parafrazare :

Dacă sine însuși este o formă, asemenea vor fi lumea și Dumnezeu; dacă sine însuși nu este o formă, cum și de către cine pot fi văzute formele lor? Poate ceea ce este văzut să fie diferit [de altă natură față] de ochi [de conștiința care vede]? Ochiul [adevărat] este sine însuși, ochiul infinit [adevărata natură, conștiința pură care este infinită și lipsită de formă și care așadar nu vede forme sau fenomene].

Versetul 5

uḍalpañca kōśa vuruvadaṉā laindu
muḍaleṉṉuñ colli loḍuṅgu — muḍalaṉḏṟi
yuṇḍō vulaha muḍalviṭ ṭulahattaik
kaṇḍā ruḷarō kaṙaṟu.

Despărțirea cuvintelor :

uḍal pañca kōśa uru. adaṉāl, aindum ‘uḍal’ eṉṉum sollil oḍuṅgum. uḍal aṉḏṟi uṇḍō ulaham? uḍal viṭṭu, ulahattai kaṇḍār uḷarō? kaṙaṟu.

Traducere :

Trupul este o formă alcătuită din cinci învelișuri. Termenul „trup” le include așadar pe toate cinci. Fără trup, există oare lume? A văzut cineva lumea fără trup? Spuneți.  

Parafrazare :

Trupul este pañca-kōśa-uru [o formă alcătuită din cinci învelișuri, anume trupul grosier, forța vitală sau prāṇa, mintea, intelectul si voința]. Termenul „trup” le include așadar pe toate cinci. Fără trup, există oare lume? Spuneți, a văzut cineva lumea fără [a se identifica pe sine cu un] trup?    

Versetul 6

ulahaim pulaṉga ḷuruvēṟaṉ ḏṟavvaim
pulaṉaim poṟikkup pulaṉā — mulahaimaṉa
moṉḏṟaim poṟivāyā lōrndiḍuda lāṉmaṉattai
yaṉḏṟiyula kuṇḍō vaṟai.

Despărțirea cuvintelor :

ulahu aim pulaṉgaḷ uru; vēṟu aṉḏṟu. a-vv-aim pulaṉ aim poṟikku pulaṉ ām. ulahai maṉam oṉḏṟu aim poṟi-vāyāl ōrndiḍudalāl, maṉattai aṉḏṟi ulahu uṇḍō? aṟai.

Traducere :

Lumea este o formă alcătuită din cinci impresii senzoriale, nimic altceva. Acestea sunt captate de cele cinci organe de simț. Din moment ce numai mintea percepe lumea prin cele cinci organe de simț, există oare o lume în afară de minte? Spuneți.

Parafrazare :

Lumea este o formă alcătuită din cinci [tipuri de] impresii senzoriale [imagini, sunete, gusturi, mirosuri și senzații tactile], nimic altceva. Acestea sunt captate de cele cinci organe de simț. Spuneți, din moment ce numai mintea [sau din moment ce un singur lucru, anume mintea] percepe lumea prin cele cinci organe de simț, există oare [vreo] lume în afară de [separat de, ca fiind altceva decât, fără] minte?

Versetul 7

ulahaṟivu moṉḏṟā yudittoḍuṅgu mēṉu
mulahaṟivu taṉṉā loḷiru — mulahaṟivu
tōṉḏṟimaṟai daṟkiḍaṉāyt tōṉḏṟimaṟai yādoḷirum
pūṉḏṟamā maḵdē poruḷ.

Despărțirea cuvintelor :

ulahu aṟivum oṉḏṟāy udittu oḍuṅgum ēṉum, ulahu aṟivu-taṉṉāl oḷirum. ulahu aṟivu tōṉḏṟi maṟaidaṟku iḍaṉ-āy tōṉḏṟi maṟaiyādu oḷirum pūṉḏṟam ām aḵdē poruḷ.      

Traducere :

Deși lumea si conștiința apar si dispar simultan, lumea strălucește prin conștiință. Numai ceea ce strălucește fără a apărea sau a dispărea ca fiind spațiul în care lumea și conștiința apar și dispar este esența, întregul.

Parafrazare :

Deși lumea si conștiința [conștiința care este conștientă de lume, anume ego sau mintea] apar si dispar simultan, lumea strălucește [este cunoscută] prin conștiință [acea conștiință care apare și dispare, anume ego]. Numai ceea ce strălucește fără a apărea sau a dispărea ca fiind spațiul [baza, locul] în care lumea și conștiința [ego] apar și dispar este poruḷ [adevărata esență], [care este] pūṉḏṟam [întregul].

Versetul 8

eppeyariṭ ṭevvuruvi lēttiṉumār pēruruvi
lapporuḷaik kāṇvaṙiya dāyiṉumam — meypporuḷi
ṉuṇmaiyiṯṟa ṉuṇmaiyiṉai yōrndoḍuṅgi yoṉḏṟudalē
yuṇmaiyiṯ kāṇa luṇar.

Despărțirea cuvintelor :

e-p-peyar iṭṭu e-vv-uruvil ēttiṉum ār, pēr-uruvil a-p-poruḷai kāṇ vaṙi adu. āyiṉum, a-m-mey-p-poruḷiṉ uṇmaiyil taṉ uṇmaiyiṉai ōrndu, oḍuṅgi oṉḏṟudalē uṇmaiyil kāṇal. uṇar.

Traducere :

A venera sub orice formă dând orice nume este calea de a vedea acea esență ca nume și formă. A investiga însă realitatea a sine însuși, a se dizolva în realitatea acelei adevărate esențe, devenind una, doar asta înseamnă a vedea cu adevărat. Cunoașteți.

Parafrazare :

A [o] venera sub orice formă dând[-ui] orice nume este calea de a vedea acea esență ca [fiind] [un] nume și [o] formă. A investiga însă realitatea a sine însuși, a se dizolva [astfel] în realitatea acelei adevărate esențe, devenind una [cu ea], doar asta înseamnă a [o] vedea cu adevărat. Cunoașteți [sau fiți conștienți].

Versetul 9

iraṭṭaigaṇ muppuḍiga ḷeṉḏṟumoṉḏṟu paṯṟi
yiruppavā mavvoṉḏṟē teṉḏṟu — karuttiṉuṭ
kaṇḍāṯ kaṙalumavai kaṇḍava rēyuṇmai
kaṇḍār kalaṅgārē kāṇ.

Despărțirea cuvintelor :

iraṭṭaigaḷ muppuḍigaḷ eṉḏṟum oṉḏṟu paṯṟi iruppavām. a-vv-oṉḏṟu ēdu eṉḏṟu karuttiṉ-uḷ kaṇḍāl, kaṙalum avai. kaṇḍavarē uṇmai kaṇḍār; kalaṅgārē. kāṇ.

Traducere :

Perechile și triadele există depinzând întotdeauna de un singur lucru. Dacă se vede înăuntrul minții ce este acest lucru, ele vor cădea. Doar cei ce au văzut au văzut realitatea. Ei nu vor fi amăgiți. Vedeți.

Parafrazare :

Perechile [de opuși, precum bun-rău, plăcere-durere etc.] și triadele [cei trei factori ai cunoașterii obiective, anume cunoscător-cunoaștere-cunoscut] există depinzând întotdeauna de un singur lucru [anume ego, din al cărui punct de vedere toate acestea există]. Dacă [privind cu determinare pe sine însuși] se vede înăuntrul minții ce este acest lucru, ele vor cădea [vor aluneca, vor dispărea]. Doar cei ce au văzut [ceea ce rămâne] au văzut realitatea. Ei nu vor [mai] fi amăgiți. Vedeți.

Versetul 10

aṟiyāmai viṭṭaṟiviṉ ḏṟāmaṟivu viṭṭav
vaṟiyāmai yiṉḏṟāhu manda — vaṟivu
maṟiyā maiyumārkkeṉ ḏṟammudalān taṉṉai
yaṟiyu maṟivē yaṟivu.

Despărțirea cuvintelor :

aṟiyāmai viṭṭu, aṟivu iṉḏṟu ām; aṟivu viṭṭu, a-vv-aṟiyāmai iṉḏṟu āhum. anda aṟivum aṟiyāmaiyum ārkku eṉḏṟu a-m-mudal ām taṉṉai aṟiyum aṟivē aṟivu.

Traducere :

Părăsind ignoranța, cunoașterea nu există; părăsind cunoașterea, acea ignoranță nu există. Numai cunoașterea care se cunoaște pe sine, care este primul, investigând cui aparțin cunoașterea și ignoranța, este cunoaștere.

Parafrazare :

Părăsind ignoranța [cu privire la alte lucruri], cunoașterea [lor] nu există; părăsind cunoașterea [altor lucruri], acea ignoranță [cu privire la ele] nu există. Numai cunoașterea [sau conștiința] care se cunoaște pe sine [ego], care este primul [ce apare], investigând cui aparțin cunoașterea și ignoranța, este cunoaștere [conștiință] [adevărată].

Versetul 11

aṟivuṟun taṉṉai yaṟiyā dayalai
yaṟiva daṟiyāmai yaṉḏṟi — yaṟivō
vaṟivayaṟ kādhārat taṉṉai yaṟiya
vaṟivaṟi yāmai yaṟum.
 

Despărțirea cuvintelor :

aṟivu-uṟum taṉṉai aṟiyādu ayalai aṟivadu aṟiyāmai; aṉḏṟi aṟivō? aṟivu ayaṟku ādhāra taṉṉai aṟiya, aṟivu aṟiyāmai aṟum.

Traducere :

Fără a se cunoaște pe sine, cel care cunoaște, a cunoaște alte lucruri este ignoranță;  poate fi asta cunoaștere? Cunoscând pe sine însuși, baza cunoașterii și a celeilalte, cunoașterea si ignoranța vor dispărea.

Parafrazare :

Fără a se cunoaște pe sine [ego], cel care cunoaște [toate celelalte], a cunoaște alte lucruri este ignoranță; poate fi asta cunoaștere? Cunoscând pe sine însuși [ego],  [care este] ādhāra [baza, fundamentul] cunoașterii și a celeilalte [a ignoranței], cunoașterea si ignoranța vor dispărea.

Versetul 12

aṟivaṟi yāmaiyu maṯṟadaṟi vāmē
yaṟiyuma duṇmaiyaṟi vāhā — daṟitaṟ
kaṟivittaṟ kaṉṉiyamiṉ ḏṟāyavirva dāṯṟā
ṉaṟivāhum pāṙaṉ ḏṟaṟi.

Despărțirea cuvintelor :

aṟivu aṟiyāmaiyum aṯṟadu aṟivu āmē. aṟiyum adu uṇmai aṟivu āhādu. aṟidaṟku aṟivittaṟku aṉṉiyam iṉḏṟāy avirvadāl, tāṉ aṟivu āhum. pāṙ aṉḏṟu. aṟi.

Traducere :

Aceea ce este lipsită de cunoaștere și ignoranță este de fapt cunoaștere. Aceea ce cunoaște nu este cunoaștere adevărată. Cum sine însuși strălucește fără altceva pentru a cunoaște sau a se face cunoscut, sine însuși este cunoaștere. Nu este vid. Cunoașteți.

Parafrazare :

Aceea ce este lipsit de cunoaștere sau ignoranță [cu privire la orice altceva în afară de sine însuși] este de fapt aṟivu [cunoaștere sau conștiință]. Aceea ce cunoaște [sau este conștientă de orice altceva în afară de sine însuși, anume ego] nu este aṟivu [cunoaștere sau conștiință] adevărată. Cum sine însuși [adevărata natură a sine însuși] strălucește fără [a depinde de] altceva pentru a cunoaște sau a se face cunoscut, sine însuși este cu adevărat aṟivu [cunoaștere, conștiință]. Nu este vid [pustiu, neant]. Cunoașteți [sau fiți conștienți].

Versetul 13

ñāṉamān tāṉēmey nāṉāvā ñāṉamañ
ñāṉamām poyyāmañ ñāṉamumē — ñāṉamān
taṉṉaiyaṉḏṟi yiṉḏṟaṇiga ḍāmpalavum poymeyyām
poṉṉaiyaṉḏṟi yuṇḍō puhal.  

Despărțirea cuvintelor :

ñāṉam ām tāṉē mey. nāṉā ām ñāṉam aññāṉam ām. poy ām aññāṉamumē ñāṉam ām taṉṉai aṉḏṟi iṉḏṟu. aṇigaḷ tām palavum poy; mey ām poṉṉai aṉḏṟi uṇḍō? puhal.

Traducere :

Numai sine însuși, care este conștiință, este real. Cunoașterea multiplă este ignoranță. Chiar și ignoranța, care este ireală, nu există separat de sine însuși, care este conștiință. Feluritele ornamente sunt ireale; există ele separate de aur, care este esența? Spuneți.

Parafrazare :

Numai sine însuși, care este jñāna [cunoaștere, conștiință], este real. Cunoașterea multiplă [anume mintea, a cărei rădăcină, ego, este conștiința care vede întregul ca fiind multiplu] este ajñāna [ignoranță]. Chiar și [acea] ignoranță, care este ireală, nu există separat de [pe lângă, ca fiind altceva decât] sine însuși, care este conștiință [reală]. Feluritele ornamente sunt ireale; spuneți, există ele separate de [pe lângă, ca fiind altceva decât] aur, care este esența?

Versetul 14

taṉmaiyuṇḍēṉ muṉṉilaipa ḍarkkaiga ḍāmuḷavān
taṉmaiyi ṉuṇmaiyait tāṉāyndu — taṉmaiyaṟiṉ
muṉṉilaipa ḍarkkai muḍivuṯṟoṉ ḏṟāyoḷirun
taṉmaiyē taṉṉilaimai tāṉ.

Despărțirea cuvintelor :

taṉmai uṇḍēl, muṉṉilai paḍarkkaigaḷ tām uḷa-v-ām. taṉmaiyiṉ uṇmaiyai tāṉ āyndu taṉmai aṟiṉ, muṉṉilai paḍarkkai muḍivu uṯṟu, oṉḏṟāy oḷirum taṉmaiyē taṉ nilaimai tāṉ.

Traducere :

Atâta timp cât persoana întâi există, persoanele doi și trei vor exista. Investigând realitatea persoanei întâi, dacă persoana întâi dispare, persoanele doi și trei vor dispărea. Numai natura ce strălucește ca fiind una este sine însuși, starea a sine însuși.

Parafrazare :

Atâta timp cât persoana întâi [ego] există, persoanele doi și trei [toate celelalte] vor exista. Investigând realitatea persoanei întâi, dacă [astfel] persoana întâi dispare, persoanele doi și trei vor dispărea. Numai [ceea ce rămâne, anume] natura [esența, realitate] ce strălucește ca fiind una [nedivizată de apariția celor trei persoane] este sine însuși, [adevărata] stare [natură] a sine însuși.

Versetul 15

nihaṙviṉaip paṯṟi yiṟappedirvu niṟpa
nihaṙkā lavaiyu nihaṙvē — nihaṙvoṉḏṟē
yiṉḏṟuṇmai tērā tiṟappedirvu tēravuṉa
loṉḏṟiṉṟi yeṇṇa vuṉal.

Despărțirea cuvintelor :

nihaṙviṉai paṯṟi iṟappu edirvu niṟpa. nihaṙkāl avaiyum nihaṙvē. nihaṙvu oṉḏṟē. iṉḏṟu uṇmai tērādu, iṟappu edirvu tēra uṉal ‘oṉḏṟu’ iṉḏṟi eṇṇa uṉal.

Traducere :

Trecutul și viitorul au la bază prezentul. În timp ce au loc, și acestea sunt de fapt prezentul. Prezentul este singurul. Necunoscând realitatea lui „acum”, a încerca să cunoști trecutul sau viitorul este ca și cum ai încerca să numeri fără „unu”.

Parafrazare :

Trecutul și viitorul au la bază [depind de] prezent. În timp ce au loc, și acestea sunt de fapt prezentul. Prezentul este singurul [care există cu adevărat]. [Așadar], a încerca să cunoști trecutul sau viitorul fără a cunoaște realitatea [adevărul] lui „acum” [a momentului prezent] este ca și cum ai încerca să numeri [să calculezi sau să evaluezi] fără [a cunoaște valoarea lui] „unu”.

Versetul 16

nāmaṉḏṟi nāḷēdu nāḍēdu nāḍuṅgā
ṉāmuḍambē ṉāṇāṭṭu ṇāmpaḍuva — nāmuḍambō
nāmiṉḏṟaṉ ḏṟeṉḏṟumoṉḏṟu nāḍiṅgaṅ geṅgumoṉḏṟā
ṉāmuṇḍu nāṇāḍi ṉām.

Despărțirea cuvintelor :

nāḍum kāl, nām aṉḏṟi nāḷ ēdu, nāḍu ēdu? nām uḍambēl, nām nāḷ nāṭṭuḷ paḍuvam. nām uḍambō? iṉḏṟu, aṉḏṟu, eṉḏṟum nām oṉḏṟu; nāḍu iṅgu, aṅgu, eṅgum [nām] oṉḏṟu; āl, [nāḷ nāḍu il] nām, nām uṇḍu. nāḷ nāḍu il.

Traducere :

Când investigăm, în afară de noi, unde este timpul, unde este spațiul? Dacă suntem un trup, vom fi prinși în timp și spațiu. Suntem un trup? Din moment ce suntem unu acum, atunci și oricând, unu aici, acolo și oriunde, noi suntem, noi. Timpul și spațiul nu există.

Parafrazare :

Când investigăm [pe noi înșine], în afară de [sau fără] noi, unde este timpul, unde este spațiul? Dacă suntem un trup, vom fi prinși în timp și spațiu. [Dar] suntem [oare] un trup? Din moment ce suntem unu [și același] acum, atunci și oricând, unu [și același] aici, acolo și oriunde, [numai] noi suntem, noi [cei lipsiți de timp și spațiu]. Timpul și spațiul nu există.

Versetul 17

uḍaṉāṉē taṉṉai yuṇarārk kuṇarndārk
kuḍalaḷavē nāṉḏṟa ṉuṇarārk — kuḍaluḷḷē
taṉṉuṇarndārk kellaiyaṟat tāṉoḷiru nāṉiduvē
yiṉṉavartam bhēdameṉa veṇ.

Despărțirea cuvintelor :

uḍal nāṉē, taṉṉai uṇarārkku, uṇarndārkku. uḍal aḷavē ‘nāṉ’ taṉ[ṉai] uṇarārkku; uḍal uḷḷē taṉ[ṉai] uṇarndārkku ellai aṟa tāṉ oḷirum ‘nāṉ’. iduvē iṉṉavar tam bhēdam eṉa eṇ.

Traducere :

Pentru cei care nu se cunosc pe ei înșiși, pentru cei care s-au cunoscut pe ei înșiși, trupul este într-adevăr „eu”. Pentru cei care nu se cunosc pe ei înșiși, „eu” se limitează la trup; pentru cei care s-au cunoscut pe ei înșiși înăuntrul trupului, sine însuși, „eu”, strălucește fără limite. Țineți cont că asta este singura diferență dintre ei.

Parafrazare :

[Atât] pentru cei care nu se cunosc pe ei înșiși, [cât și] pentru cei care s-au cunoscut pe ei înșiși, trupul este într-adevăr [sau nimic altceva decât] „eu”. Pentru cei care nu se cunosc pe ei înșiși, „eu” se limitează la trup, [pe când] pentru cei care s-au cunoscut pe ei înșiși înăuntrul trupului, sine însuși, [pe nume] „eu”, strălucește fără limite [granițe sau mărginiri]. Țineți cont [analizați, luați în considerare] că asta este singura diferență dintre ei.

Versetul 18

ulahuṇmai yāhu muṇarvillārk kuḷḷārk
kulahaḷavā muṇmai yuṇarārk — kulahiṉuk
kādhāra māyuruvaṯ ṟārumuṇarn dāruṇmai
yīdāhum bhēdamivark keṇ.

Despărțirea cuvintelor :

ulahu uṇmai āhum, uṇarvu illārkku, uḷḷārkku. ulahu aḷavu ām uṇmai uṇarārkku; ulahiṉukku ādhāram-āy uru aṯṟu ārum uṇarndār uṇmai. īdu āhum bhēdam ivarkku. eṇ.

Traducere :

Pentru cei care nu au cunoaștere, pentru cei care au, lumea este reală. Pentru cei care nu cunosc, realitatea este limitată de lume; pentru cei care au cunoscut, realitatea străbate lipsită de formă ca bază a lumii. Asta este diferența dintre ei. Țineți cont.

Parafrazare :

[Atât] pentru cei care nu au cunoaștere, [cât și] pentru cei care au, lumea este reală. Pentru cei care nu cunosc, realitatea este limitată de lume [aflată în limitele lumii]; pentru cei care au cunoscut, realitatea străbate [impregnează, pătrunde] [totul] lipsită de formă ca bază [fundament, temelie] a lumii. Țineți cont [analizați, luați în considerare] [că asta este diferența dintre ei].

Versetul 19

vidhimati mūla vivēka milārkkē
vidhimati vellum vivādam — vidhimatigaṭ
kōrmudalān taṉṉai yuṇarndā ravaitaṇandār
sārvarō piṉṉumavai sāṯṟu.

Despărțirea cuvintelor :

vidhi mati mūla vivēkam ilārkkē vidhi mati vellum vivādam. vidhi-matigaṭku ōr mudal ām taṉṉai uṇarndār avai taṇandār; sārvarō piṉṉum avai? sāṯṟu.

Traducere :

Numai pentru aceia care nu au discernământ cu privire la rădăcina sorții și voinței are loc disputa despre care predomină, soarta sau voința. Aceia care au cunoscut pe ei înșiși, unica origine a sorții și a voinței, s-au dezbărat de ele. Vor mai avea ei de-a face cu ele? Spuneți.

Parafrazare :

Numai pentru aceia care nu au vidhi-mati-mūla-vivēkam [abilitatea de a discerne rădăcina sorții și a voinței, anume ego] are loc disputa despre care predomină, [anume] soartă sau voință [liber-arbitru]. Aceia care au cunoscut pe ei înșiși [ego], unica origine [fundament, cauză] a sorții și a voinței, s-au dezbărat [astfel] de ele. Vor mai avea ei de-a face cu ele? Spuneți.

Versetul 20

kāṇun taṉaiviṭṭut tāṉkaḍavu ḷaikkāṇal
kāṇu maṉōmayamāṅ kāṭcitaṉaik — kāṇumavaṉ
ḏṟāṉkaḍavuḷ kaṇḍāṉān taṉmudalait tāṉmudalpōyt
tāṉkaḍavu ḷaṉḏṟiyila dāl.

Despărțirea cuvintelor :

kāṇum taṉai viṭṭu, tāṉ kaḍavuḷai kāṇal kāṇum maṉōmayam ām kāṭci. taṉai kāṇum avaṉ-tāṉ kaḍavuḷ kaṇḍāṉ ām, taṉ mudalai, tāṉ mudal pōy, tāṉ kaḍavuḷ aṉḏṟi iladāl.

Traducere :

Părăsindu-se pe sine, cel care vede, a vedea pe Dumnezeu înseamnă a vedea o imagine mentală. Doar cel care se vede pe sine, originea a sine însuși,  a văzut pe Dumnezeu, pentru că sine însuși, rădăcina, dispărând, sine însuși nu este altceva decât Dumnezeu. 

Parafrazare :

Părăsindu-se [neglijându-se, ignorându-se sau neinvestigându-se] pe sine [ego], cel care vede [tot ceea ce este diferit de sine însuși], a vedea pe Dumnezeu [nu] înseamnă [decât] a vedea o imagine mentală [o imagine produsă de minte, o închipuire]. Doar cel care se vede pe sine însuși [adevărata natură proprie], originea a sine însuși [ego], a văzut pe Dumnezeu, pentru că după ce sine însuși [ego], rădăcina [originea, baza sau fundamentul a tot ceea ce este diferit de sine], dispare, sine însuși [ceea ce rămâne] nu este altceva decât Dumnezeu.

Versetul 21

taṉṉaittāṉ kāṇa ṯalaivaṉ ḏṟaṉaikkāṇa
leṉṉumpaṉ ṉūluṇmai yeṉṉaiyeṉiṉ — ḏṟaṉṉaittāṉ
kāṇalevaṉ ḏṟāṉoṉḏṟāṯ kāṇavoṇā dēṯṟalaivaṯ
kāṇaleva ṉūṇādal kāṇ.

Despărțirea cuvintelor :

‘taṉṉai tāṉ kāṇal’, ‘talaivaṉ taṉai kāṇal’ eṉṉum pal nūl uṇmai eṉṉai eṉiṉ: taṉṉai tāṉ kāṇal evaṉ, tāṉ oṉḏṟāl? kāṇa oṇādēl, talaivaṉ kāṇal evaṉ? ūṇ ādal kāṇ.

Traducere :

Dacă se întreabă care este semnificația scripturilor care spun „a se vedea pe sine însuși”, „a vedea pe Dumnezeu”: Cum sine însuși este unu, cum poate sine însuși să se vadă pe sine? Dacă a se vedea nu este cu putință, cum să vadă pe Dumnezeu? A deveni hrană înseamnă a vedea.

Parafrazare :

Dacă se întreabă care este semnificația scripturilor care vorbesc despre „a se vedea pe sine însuși” și  „a vedea pe Dumnezeu”, [răspunsul este]: Cum sine însuși este unu, cum poate sine însuși să se vadă pe sine? Dacă [pentru sine însuși] a se vedea nu este cu putință, cum să vadă pe Dumnezeu [care este adevărata natură a sine însuși]? A deveni hrană [pentru Dumnezeu] înseamnă a vedea [atât pe sine însuși, cât și pe Dumnezeu].

Versetul 22

matikkoḷi tandam matikku ḷoḷiru
matiyiṉai yuḷḷē maḍakkip — patiyiṯ
padittiḍuda laṉḏṟip patiyai matiyāṉ
madittiḍuda leṅṅaṉ madi.

Despărțirea cuvintelor :

matikku oḷi tandu, a-m-matikkuḷ oḷirum matiyiṉai uḷḷē maḍakki patiyil padittiḍudal aṉḏṟi, patiyai matiyāl madittiḍudal eṅṅaṉ? madi.

Traducere :

Fără a întoarce mintea înapoi înăuntru, cufundând-o complet în Dumnezeu, care strălucește înăuntrul acelei minți luminând mintea, cum să pătrundem pe Dumnezeu cu mintea? Reflectați.

Parafrazare :

Fără [sau decât prin] a întoarce [a îndoi, a supune] mati [mintea sau intelectul] înapoi înăuntru, cufundând-o [fixând-o] complet în pati [Domnul sau Dumnezeu], care strălucește [ca pură conștiință] înăuntrul acelei minți luminând [cu conștiință] mintea, cum să pătrundem [să investigăm și să cunoaștem] pe Dumnezeu cu mintea? Reflectați.

Versetul 23

nāṉeṉḏṟid dēha navilā duṟakkattu
nāṉiṉḏṟeṉ ḏṟāru navilvadilai — nāṉoṉ
ḏṟeṙundapi ṉellā meṙuminda nāṉeṅ
geṙumeṉḏṟu nuṇmatiyā leṇ.
   

Despărțirea cuvintelor :

‘nāṉ’ eṉḏṟu i-d-dēham navilādu. ‘uṟakkattum nāṉ iṉḏṟu’ eṉḏṟu ārum navilvadu ilai. ‘nāṉ’ oṉḏṟu eṙunda piṉ, ellām eṙum. inda ‘nāṉ’ eṅgu eṙum eṉḏṟu nuṇ matiyāl eṇ.

Traducere :

Trupul nu spune „eu”. Nimeni nu spune „eu nu exist în somn”. După ce ceva, „eu”, răsare, totul răsare. Contemplați cu o minte subtilă de unde răsare acest „eu”.

Parafrazare :

Trupul nu spune „eu” [nu este conștient de sine însuși drept „eu”]. Nimeni nu spune „eu nu exist în somn”. După ce ceva [numit] „eu” răsare, totul răsare. Contemplați [investigați, discerneți, determinați sau stabiliți] cu nuṇ mati [un intelect sau o minte subtilă, rafinată, ascuțită, ageră, precisă, meticuloasă și care poate discerne] de unde răsare acest „eu”.

Versetul 24

jaḍavuḍaṉā ṉeṉṉādu saccit tudiyā
duḍalaḷavā nāṉoṉ ḏṟudikku — miḍaiyilidu
ciccaḍakki ranthibandhañ jīvaṉuṭpa meyyahandai
yiccamu sāramaṉa meṇ.

Despărțirea cuvintelor :

jaḍa uḍal ‘nāṉ’ eṉṉādu; sat-cit udiyādu; uḍal aḷavā ‘nāṉ’ oṉḏṟu udikkum iḍaiyil. idu cit-jaḍa-giranthi, bandham, jīvaṉ, nuṭpa mey, ahandai, i-c-samusāram, maṉam; eṇ.

Traducere :

Trupul lipsit de conștiință nu spune „eu”; existență-conștiință nu răsare; între, ceva, „eu”, răsare limitându-se la trup. Acesta este nodul conștiință-lipsit de conștiință, robie, suflet, trup subtil, ego, această rătăcire și minte. Cunoașteți.

Parafrazare :

Trupul, [care este] jaḍa [lipsit de conștiință, inconștient], nu spune „eu”; sat-cit [existență-conștiință] nu răsare; [însă] între [acestea două], un lucru [pe nume] „eu” răsare limitându-se la trup. Acesta este cit-jaḍa-granthi [nodul care este format prin încâlcirea conștiinței (cit) cu ceva ce este lipsit de conștiință (jaḍa), anume trupul, și care le leagă ca și cum ar fi una], bandha [robie],  jīva [viață, suflet], nuṭpa mey [trup subtil], ahandai [ego], această saṁsāra [rătăcire, învârtire, mișcare perpetuă, activitate fără oprire, existență lumească, întrupare sau ciclul nașterii și morții] și manam [minte]. Cunoașteți.   

Versetul 25

uruppaṯṟi yuṇḍā muruppaṯṟi niṟku
muruppaṯṟi yuṇḍumiha vōṅgu — muruviṭ
ṭuruppaṯṟun tēḍiṉā lōṭṭam piḍikku

muruvaṯṟa pēyahandai yōr.

Despărțirea cuvintelor :

uru paṯṟi uṇḍām; uru paṯṟi niṟkum; uru paṯṟi uṇḍu miha ōṅgum; uru viṭṭu, uru paṯṟum; tēḍiṉāl ōṭṭam piḍikkum. uru aṯṟa pēy ahandai. ōr.

Traducere :

Agățându-se de formă, ia ființă; agățându-se de formă, dăinuie; agățându-se și hrănindu-se cu forme, înflorește în abundență; părăsind formă, se agață de formă. Dacă este căutat, va fugi. Fantoma fără formă, ego. Investigați.

Parafrazare :

Agățându-se de formă [proiectând și luându-se pe sine drept forma unui trup alcătuit din cinci învelișuri], ia ființă; agățându-se de formă [ținându-se de acel trup ca și cum ar fi el însuși], dăinuie [rezistă, persistă]; agățându-se și hrănindu-se cu forme [proiectând și percepând alte forme sau fenomene], înflorește în abundență [crește, se extinde, sporește, se înalță]; părăsind [o] formă [un trup pe care îl luase drept sine însuși într-o anumită stare], se agață de [altă] formă [alt trup pe care îl proiectează și îl percepe ca fiind sine însuși în următoarea stare]. Dacă este căutat [dacă se caută, se examinează sau se investighează pe el însuși], va fugi. [De așa natură este] fantoma [demonul, duhul cel rău] fără formă [numită] ego. [Așadar,] investigați[-l].

Versetul 26

ahandaiyuṇ ḍāyi ṉaṉaittumuṇ ḍāhu
mahandaiyiṉ ḏṟēliṉ ḏṟaṉaittu — mahandaiyē
yāvumā mādalāl yādideṉḏṟu nāḍalē
yōvudal yāvumeṉa vōr.

Despărțirea cuvintelor :

ahandai uṇḍāyiṉ, aṉaittum uṇḍāhum; ahandai iṉḏṟēl, iṉḏṟu aṉaittum. ahandai-y-ē yāvum ām. ādalāl, yādu idu eṉḏṟu nāḍal-ē ōvudal yāvum eṉa ōr.    

Traducere :

Dacă ego ia ființă, totul ia ființă; dacă ego nu există, totul nu există. Ego însuși este totul. Așadar, cunoașteți că numai a investiga ce este acesta înseamnă a renunța la tot.

Parafrazare :

Dacă ego ia ființă, totul [mulțimea fenomenelor, tot ceea ce apare și dispare] ia ființă; dacă ego nu există, totul nu există. Ego însuși este totul. Așadar, cunoașteți că numai a investiga ce este acesta [ego] înseamnă a renunța la tot.

Versetul 27

nāṉudiyā duḷḷanilai nāmaduvā yuḷḷanilai
nāṉudikkun thāṉamadai nāḍāma — ṉāṉudiyāt
taṉṉiṙappaic cārvadevaṉ sārāmaṯ ṟāṉaduvān
taṉṉilaiyi ṉiṟpadevaṉ sāṯṟu.

Despărțirea cuvintelor :

‘nāṉ’ udiyādu uḷḷa nilai nām adu-v-āy uḷḷa nilai. ‘nāṉ’ udikkum thāṉam-adai nāḍāmal, ‘nāṉ’ udiyā taṉ-ṉ-iṙappai sārvadu evaṉ? sārāmal, tāṉ adu ām taṉ nilaiyil niṟpadu evaṉ? sāṯṟu.

Traducere :

Starea în care sine însuși există fără ca „eu” să răsară este starea în care existăm ca fiind acela. Fără a investiga locul unde răsare „eu”, cum se poate ajunge la anihilarea a sine însuși, în care „eu” nu mai răsare? Fără a ajunge, cum se poate rămâne în propria stare, în care sine însuși este acela? Spuneți.

Parafrazare :

Starea în care sine însuși există fără ca „eu” [ego] să răsară este starea în care existăm ca fiind acela [brahman, realitate ultimă, întregul infinit al cărei natură este conștiință pură.]. Fără a investiga locul [conștiința fundamentală a propriei existențe, „sunt”] unde [din care] răsare [acest] „eu”, cum se poate ajunge la anihilarea a sine însuși [ego], [starea] în care „eu” nu mai răsare? [Iar] fără a ajunge [la] [fără a se adăposti în] [anihilarea egoului], cum se poate rămâne [sălășlui, sta, dăinui] în propria stare [sau adevărata stare a sine însuși], în care sine însuși este acela? Spuneți [sau explicați].

Versetul 28

eṙumbu mahandai yeṙumiḍattai nīril
viṙunda poruḷkāṇa vēṇḍi — muṙuhudalpōṯ
kūrndamati yāṯpēccu mūccaḍakkik koṇḍuḷḷē
yāṙndaṟiya vēṇḍu maṟi.

Despărțirea cuvintelor :

eṙumbum ahandai eṙum iḍattai, nīril viṙunda poruḷ kāṇa vēṇḍi muṙuhudal pōl, kūrnda matiyāl pēccu mūccu aḍakki-k-koṇḍu uḷḷē āṙndu aṟiya vēṇḍum. aṟi.

Traducere :

Ca de pildă scufundându-se vrând a vedea ceva ce a căzut în apă, scufundându-se înăuntru, controlând vorbirea și respirația printr-o minte ascuțită, este necesar a cunoaște locul unde răsare egoul care răsare. Cunoașteți.

Parafrazare :

Ca de pildă scufundându-se [plonjând] vrând [având nevoie sau pentru] a vedea [a găsi sau a descoperi] ceva ce a căzut în apă, scufundându-se [plonjând sau pătrunzând] înăuntru [în sine însuși] controlând vorbirea și respirația prin kūrnda mati [un intelect sau o mine ascuțită, ageră, care poate penetra și discerne], este necesar a cunoaște locul [adevărata natură a sine însuși, care este conștiință pură] unde [în care, de unde] răsare egoul care răsare. Cunoașteți [sau fiți conștienți].

Versetul 29

nāṉeṉḏṟu vāyā ṉavilāduḷ ḷāṙmaṉattā
ṉāṉeṉḏṟeṅ gundumeṉa nāḍudalē — ñāṉaneṟi
yāmaṉḏṟi yaṉḏṟidunā ṉāmaduveṉ ḏṟuṉṉaṟuṇai
yāmaduvi cāramā mā.
 

Despărțirea cuvintelor :

‘nāṉ’ eṉḏṟu vāyāl navilādu, uḷ āṙ maṉattāl ‘nāṉ’ eṉḏṟu eṅgu undum eṉa nāḍudal-ē ñāṉa-neṟi ām. aṉḏṟi, ‘aṉḏṟu idu, nāṉ ām adu’ eṉḏṟu uṉṉal tuṇai ām; adu vicāram āmā?

Traducere :

Nu a rosti „eu”, numai a investiga cu o minte scufundată înăuntru de unde se răsare ca „eu” este calea cunoașterii. În schimb, a gândi „nu asta, eu sunt acela” este un ajutor; este oare investigare?

Parafrazare :

Nu a rosti „eu”, [ci] numai a investiga cu o minte scufundată [care plonjează sau pătrunde] înăuntru de unde se răsare ca [fiind] „eu” este calea jñāna [calea prin care se poate ajunge la jñāna, cunoaștere adevărata sau conștiință pură, adevărata natură a sine însuși]. În schimb, a gândi „nu [sunt] asta [această persoană], eu sunt acela [brahman]” este un ajutor; [dar] este oare vicāra [investigare (în sensul de investigare de sine)]?

Versetul 30

nāṉā reṉamaṉamuṇ ṇāḍiyuḷa naṇṇavē
nāṉā mavaṉḏṟalai nāṇamuṟa — nāṉāṉāt
tōṉḏṟumoṉḏṟu tāṉāhat tōṉḏṟiṉunā ṉaṉḏṟuporuḷ
pūṉḏṟamadu tāṉām poruḷ.

Despărțirea cuvintelor :

nāṉ ār eṉa maṉam uḷ nāḍi uḷam naṇṇavē, ‘nāṉ’ ām avaṉ talai nāṇam uṟa, ‘nāṉ nāṉ’ ā tōṉḏṟum oṉḏṟu tāṉāha. tōṉḏṟiṉum, ‘nāṉ’ aṉḏṟu. poruḷ-pūṉḏṟam adu, tāṉ ām poruḷ.

Traducere :

De îndată ce mintea ajunge la inimă investigând în interior cine sunt eu, atunci când cel care este „eu” moare, ceva apare spontan ca „eu sunt eu”. Deși apare, nu este „eu”. Este întregul, esența, esența care este sine însuși.

Parafrazare :

De îndată ce mintea ajunge la inimă [centrul și esența ei, conștiința pură] investigând în interior cine sunt eu, atunci când [astfel] cel care este „eu” [ego] moare, ceva apare spontan ca „eu sunt eu” [conștiința care se cunoaște pe sine însuși doar ca sine însuși]. Deși apare, nu este „eu” [ego]. Este pūṉḏṟam [întregul infinit, etern și imuabil], poruḷ [adevărata esență], acel poruḷ care este sine însuși.

Versetul 31

taṉṉai yaṙitteṙunda taṉmayā ṉandaruk
keṉṉai yuḷadoṉ ḏṟiyaṯṟudaṟkut — taṉṉaiyalā
taṉṉiya moṉḏṟu maṟiyā ravarnilaimai
yiṉṉadeṉ ḏṟuṉṉa levaṉ. 

Despărțirea cuvintelor :

taṉṉai aṙittu eṙunda taṉmaya-āṉandarukku eṉṉai uḷadu oṉḏṟu iyaṯṟudaṟku? taṉṉai alādu aṉṉiyam oṉḏṟum aṟiyār; avar nilaimai iṉṉadu eṉḏṟu uṉṉal evaṉ?

Traducere :

Acelora care sunt fericire alcătuită din acela, care a răsărit nimicind pe ei înșiși, ce le mai rămâne de făcut? Ei nu cunosc nimic altceva decât pe ei înșiși; cine ar putea să conceapă starea lor ca fiind „așa”?

Parafrazare :

Ce [acțiune] le mai rămâne de făcut acelora care sunt [adânciți în] tanmayānanda [fericire alcătuită din acela, anume brahman, adevărata natură a sine însuși], care a răsărit [ca „eu sunt eu”] nimicind pe ei înșiși [ego]? Ei nu cunosc nimic altceva decât pe ei înșiși; [așadar] cine [sau cum] ar putea să conceapă [să înțeleagă, să-și imagineze, să-și închipuie] starea lor ca fiind „așa”?

Versetul 32

adunīyeṉ ḏṟammaṟaiga ḷārttiḍavun taṉṉai
yeduveṉḏṟu tāṉḏṟērn dirāa — dadunā
ṉiduvaṉḏṟeṉ ḏṟeṇṇalura ṉiṉmaiyiṉā leṉḏṟu
maduvētā ṉāyamarva dāl.

Despărțirea cuvintelor :

‘adu nī’ eṉḏṟu a-m-maṟaigaḷ ārttiḍavum, taṉṉai edu eṉḏṟu tāṉ tērndu irādu, ‘adu nāṉ, idu aṉḏṟu’ eṉḏṟu eṇṇal uraṉ iṉmaiyiṉāl, eṉḏṟum aduvē tāṉ-āy amarvadāl.

Traducere :

Când Vedele proclamă „acela ești tu”, în loc de a dăinui cunoscându-se pe sine însuși drept „ce?”, a gândi „eu sunt acela, nu asta” se datorează lipsei de tărie, întrucât numai acela șade întotdeauna ca sine însuși.

Parafrazare :

[Atunci] când Vedele proclamă „acela ești tu”, în loc de a dăinui [ca sine însuși] cunoscându-se pe sine însuși [prin investigația] „ce [sunt eu]?”, a gândi „eu sunt acela [brahman], nu asta [trupul sau mintea]” se datorează lipsei [sărăciei sau deficienței] de tărie [de bhakti și vairāgya] [și lipsei de claritate a minții și inimii care rezultă], întrucât numai [sau însuși] acela șade întotdeauna [liniștit] ca sine însuși.

Versetul 33

eṉṉai yaṟiyēṉā ṉeṉṉai yaṟindēṉā
ṉeṉṉa ṉahaippuk kiḍaṉāhu — meṉṉai
taṉaiviḍaya mākkaviru tāṉuṇḍō voṉḏṟā
yaṉaivaraṉu bhūtiyuṇmai yāl.

Despărțirea cuvintelor :

‘eṉṉai aṟiyēṉ nāṉ’, ‘eṉṉai aṟindēṉ nāṉ’ eṉṉal nahaippukku iḍaṉ āhum. eṉṉai? taṉai viḍayam ākka iru tāṉ uṇḍō? oṉḏṟu āy aṉaivar aṉubhūti uṇmai āl.

Traducere :

A spune „nu mă cunosc pe mine însumi”, „m-am cunoscut pe mine însumi”, este ridicol. De ce? Pentru a se face pe sine obiect, există doi sine? Deoarece a fi unul este adevărul, experiența tuturor.

Parafrazare :

A spune [fie] „nu mă cunosc pe mine însumi” [sau] „m-am cunoscut pe mine însumi” este ridicol. De ce? Pentru a se face pe sine viṣaya [obiect, fenomen, ceva cunoscut de un cunoscător diferit], există doi sine [unul care cunoaște și unul care este cunoscut]? Deoarece a fi unul este adevărul, [după cum dovedește] experiența tuturor.

Versetul 34

eṉḏṟu mevarkku miyalbā yuḷaporuḷai
yoṉḏṟu muḷattu ḷuṇarndunilai — niṉḏṟiḍā
duṇḍiṉ ḏṟuruvaruveṉ ḏṟoṉḏṟiraṇ ḍaṉḏṟeṉḏṟē
caṇḍaiyiḍaṉ māyaic caṙakku.

Despărțirea cuvintelor :

eṉḏṟum evarkkum iyalbāy uḷa poruḷai oṉḏṟum uḷattu uḷ uṇarndu nilai niṉḏṟiḍādu, ‘uṇḍu’, ‘iṉḏṟu’, ‘uru’, ‘aru’ eṉḏṟu, ‘oṉḏṟu’, ‘iraṇḍu’, ‘aṉḏṟu’ eṉḏṟē caṇḍai-y-iḍal māyai caṙakku.

Traducere :

A nu rămâne ferm stabilit cunoscând esența care există de-a pururea pentru toți ca natură în mintea care se contopește înăuntru, a ne certa zicând: „Există”, „Nu există”, „Formă”, „Fără formă”, „Una”, „Două”, „Nici una, nici alta”, este iluzie-ticăloșie.

Parafrazare :

A nu rămâne ferm stabilit [ca pură, infinită, eternă și imuabilă conștiință] cunoscând poruḷ [adevărata esență] care există de-a pururea pentru toți ca [adevărata lor] natură în mintea care se contopește înăuntru, [ci în schimb] a ne certa zicând: „Există”, „Nu există”, „[Are] formă”, „[Este] fără formă”, „[Este] una [singură]”, „[Sunt] două”, „Nici una, nici alta”, este ticăloșie-māyā [răutate, ticăloșie sau prostie născută din māyā, iluzie, amăgire sau ignoranță de sine].

Versetul 35

siddhamā yuḷporuḷait tērndiruttal siddhipiṟa
siddhiyelāñ soppaṉamār siddhikaḷē — niddiraiviṭ
ṭōrndā lavaimeyyō vuṇmainilai niṉḏṟupoymmai
tīrndār tiyaṅguvarō tēr.

Despărțirea cuvintelor :

siddhamāy uḷ poruḷai tērndu iruttal siddhi. piṟa siddhi elām soppaṉam ār siddhigaḷ-ē; niddirai viṭṭu ōrndāl, avai meyyō? uṇmai nilai niṉḏṟu poymmai tīrndār tiyaṅguvarō? tēr.

Traducere :

A dăinui cunoscând esența, care este realizată, înseamnă realizare. Toate celelalte realizări sunt doar realizări dobândite în vis; odată trezit din somn, sunt ele reale? Vor fi amăgiți cei care, rămânând în adevărata stare, au părăsit iluzia? Cunoașteți.  

Parafrazare :

A rămâne [a dăinui sau a sălășlui] [ca sine însuși] cunoscând poruḷ [unica esență adevărata, anume sine însuși], care este siddham [de-a pururi sau întotdeauna realizată], este [cu adevărat] siddhi [realizare]. Toate celelalte siddhi [precum aṣṭa-siddhi, cele opt tipuri de puteri paranormale pe care unii încearcă sa le dobândească prin diverse tipuri de meditații sau practici yōga] sunt doar siddhi dobândite în vis; odată trezit din [acest] somn [al ignoranței de sine], sunt ele reale? Vor fi [oare] amăgiți [de asemenea siddhi ireale] cei care, rămânând [ferm] în adevărata stare [de pură conștiință], au părăsit iluzia [anume falsitatea stărilor de veghe și vis]? Cunoașteți.  

Versetul 36

nāmuḍaleṉ ḏṟeṇṇiṉala nāmaduveṉ ḏṟeṇṇumadu
nāmaduvā niṟpadaṟku naṯṟuṇaiyē — yāmeṉḏṟu
nāmaduveṉ ḏṟeṇṇuvadē ṉāṉmaṉida ṉeṉḏṟeṇumō

nāmaduvā niṟkumada ṉāl.

Despărțirea cuvintelor :

nām uḍal eṉḏṟu eṇṇiṉ, ‘alam, nām adu’ eṉḏṟu eṇṇum adu nām adu-v-ā niṟpadaṟku nal tuṇai-y-ē ām. eṉḏṟum ‘nām adu’ eṉḏṟu eṇṇuvadu ēṉ? ‘nāṉ maṉidaṉ’ eṉḏṟu eṇumō? nām adu-v-ā niṟkum adaṉāl.

Traducere :

Dacă ne considerăm a fi un trup, a gândi „nu, suntem acela” nu va fi decât un bun ajutor să rămânem stabiliți ca acela.  Din moment ce noi suntem întotdeauna acela, de ce să gândim „suntem acela”? Gândește cineva „sunt un om”?

Parafrazare :

Dacă ne considerăm a fi un trup, a gândi „nu, [nu suntem acest trup], suntem acela [brahman]” nu va fi decât un bun ajutor [amintindu-ne și încurajându-ne] să rămânem [ferm] stabiliți ca acela. [Totuși], din moment ce noi suntem întotdeauna [ferm stabiliți ca] acela, de ce să gândim „suntem acela”? Gândește [oare] cineva „sunt un om”?

Versetul 37

sādhakatti lēduvitañ sāddhiyatti ladduvita
mōdugiṉḏṟa vādamadu muṇmaiyala — vādaravāyt
tāṉḏṟēḍuṅ kālun taṉaiyaḍainda kālattun
tāṉḏṟaśama ṉaṉḏṟiyār tāṉ.

Despărțirea cuvintelor :

‘sādhakattil-ē duvitam, sāddhiyattil adduvitam’ ōdugiṉḏṟa vādam-adum uṇmai ala. ādaravāy tāṉ tēḍum kālum, taṉai aḍainda kālattum, tāṉ daśamaṉ aṉḏṟi yār tāṉ?

Traducere :

Nici măcar afirmația „Dualitate numai în practica spirituală, non-dualitate în  realizare” nu este adevărată. Atât când caută cu nerăbdare, cât și când s-a aflat pe sine însuși, cine altcineva este sine însuși dacă nu al zecelea om?

Parafrazare :

Nici măcar afirmația „Dualitate [există] numai în timpul practicii spirituale, non-dualitate [există numai] la momentul realizării” nu este adevărată. Atât când caută cu nerăbdare [pe al zecelea om], cât și când s-a aflat pe sine însuși [a fi al zecelea om], cine altcineva este sine însuși dacă nu al zecelea om? [Acest verset se bazează pe o poveste potrivit căreia zece oameni au trecut un râu, însă odată ajunși pe malul celălalt aceștia au început  să plângă crezând că unul dintre ei s-a pierdut. Un trecător observă scena și, dându-și seamă că fiecare dintre aceștia a uitat să se numere pe sine, le-a propus să-i bată pe fiecare pe umăr și aceștia să numere. Odată ce trecătorul îl atinse pe ultimul om, acesta spuse "zece!". Aceștia începură a se veseli, crezând că tovarășul lor pierdut a fost regăsit. La fel cum ei au fost mereu zece, atât când jeleau cât și când se bucurau de aflarea camaradului lor, non-dualitatea este mereu adevărul, atât pe parcursul practicii, cât și în momentul realizării adevăratei naturi a sine însuși.  

Versetul 38

viṉaimudaṉā māyiṉ viḷaipayaṉ ḏṟuyppōm
viṉaimudalā reṉḏṟu viṉavit — taṉaiyaṟiyak
karttat tuvampōyk karumamūṉ ḏṟuṅkaṙalu
nittamā mutti nilai.

Despărțirea cuvintelor :

viṉaimudal nām āyiṉ, viḷai payaṉ tuyppōm. viṉaimudal ār eṉḏṟu viṉavi taṉai aṟiya, karttattuvam pōy, karumam mūṉḏṟum kaṙalum. nittam-ām mutti nilai.

Traducere :

Dacă suntem autorul acțiunii, vom avea parte de roadele acestora. Investigând cine este autorul acțiunii, cunoscându-se pe sine însuși, autoatribuirea va dispărea și toate cele trei acțiuni vor cădea. Eterna stare de eliberare.

Parafrazare :

Dacă suntem autorul acțiunii, vom avea parte de [vom trăi] roadele [consecințele] acestora. Investigând [însă] cine este autorul acțiunii, cunoscându-se pe sine însuși, kartṛtva [autoatribuirea acțiunilor, convingerea că sine însuși este cel ce acționează] va dispărea și toate cele trei karma [āgāmya (acțiuni înfăptuite sub influența voinței), sañcita (mormanul roadelor unor astfel de acțiuni, pe care urmează să le trăim) și prārabdha (destin sau soartă, anume roadele care au fost orânduite a fi trăite în această viață)] vor cădea [de pe sine însuși]. [Aceasta este] eterna stare de mukti [eliberare].

Versetul 39

baddhaṉā ṉeṉṉumaṭṭē bandhamutti cintaṉaigaḷ
baddhaṉā reṉḏṟutaṉṉaip pārkkuṅgāṯ — siddhamāy
nittamuttaṉ ḏṟāṉiṟka niṟkādēṯ bandacintai
mutticintai muṉṉiṟku mō.

Despărțirea cuvintelor :

‘baddhaṉ nāṉ’ eṉṉum maṭṭē, bandha mutti cintaṉaigaḷ. baddhaṉ ār eṉḏṟu taṉṉai pārkkuṅgāl, siddhamāy nitta muttaṉ tāṉ niṟka, niṟkādēl bandha cintai, mutti cintai muṉ niṟkumō?

Traducere :

Numai atâta timp cât cineva spune „mă aflu în robie”, gânduri despre robie și eliberare. Când acela se privește pe sine însuși ca cine este cel care se află în robie, când sine însuși, cel etern eliberat, rămâne stabilit, nemairămânând gânduri despre robie, vor mai rămâne de acum încolo gânduri despre eliberare?

Parafrazare :

Numai atâta timp cât cineva spune „mă aflu în robie” [vor exista] gânduri despre robie și eliberare. Când acela se privește [observă, examinează, analizează] pe sine ca [să vadă] cine este cel care se află în robie și când [astfel] sine însuși, cel etern eliberat, rămâne siddham [ferm stabilit sau de-a pururea realizat], nemairămânând gânduri despre robie, vor mai rămâne [oare] de acum încolo gânduri despre eliberare?

Versetul 40

uruva maruva muruvaruva mūṉḏṟā
muṟumutti yeṉṉi luraippa — ṉuruva
maruva muruvaruva māyu mahandai
yuruvaṙitaṉ mutti yuṇar.

Despărțirea cuvintelor :

uruvam, aruvam, uru-v-aruvam, mūṉḏṟu ām uṟum mutti eṉṉil, uraippaṉ: uruvam, aruvam, uru-v-aruvam āyum ahandai-uru aṙidal mutti. uṇar.

Traducere :

Dacă se spune că eliberarea ce va fi trăită este trei, formă, fără formă, formă-fără formă, eu voi spune: Distrugerea formei ego, care distinge formă, fără formă, formă-fără formă, este eliberare. Cunoașteți.

Parafrazare :

Dacă se spune că mukti [eliberarea] ce va fi trăită [atinsă, obținută sau care va avea loc] este [de] trei [feluri], [anume] [cu] formă, fără formă sau formă-fără formă [o stare în care se poate alterna între a fi o formă sau nu], eu voi spune: [Numai] distrugerea formei ego [a egoului, cel legat de formă], care distinge [între aceste trei tipuri de eliberare, anume] [cu] formă, fără formă și formă-fără formă, este mukti. Cunoașteți.     

bottom of page